Guvernul anunță un nou pachet de măsuri pentru susținerea economiei românești

Strategii Guvernamentale Pentru Stabilitate Economică

Obiectivele Pachetului de Măsuri Economice

Guvernul își propune să stabilizeze bugetul și să atingă ținta de deficit asumată pentru acest an, prin adoptarea unui nou pachet de măsuri economice în luna noiembrie. Aceste decizii vizează reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor și prioritizarea investițiilor, cu scopul de a echilibra bugetul național pentru anul 2026. Ne angajăm să implementăm măsuri care să asigure un proces de redresare economică sustenabil și să ne recâștigăm credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene.

Rolul Lunilor Noiembrie și Decembrie în Planificarea Bugetară

Lunile noiembrie și decembrie sunt considerate hotărâtoare pentru stabilitatea economică și pentru bugetul anului următor. În noiembrie, se va adopta un pachet de măsuri menite să stabilizeze economia, iar în decembrie ar trebui să fie pregătită legea bugetului, care va include ținta de deficit și elementele principale pentru anul viitor. Aceste acțiuni sunt necesare pentru a asigura efectele de stabilizare și în cursul anului următor.

Angajamentul României pentru Redresare Sustenabilă

România își reafirmă angajamentul față de continuarea implementării măsurilor pentru o redresare economică sustenabilă. Prin control bugetar corect și disciplină financiară, se urmărește atingerea țintei de deficit pentru anul curent, cu scopul de a consolida poziția țării pe piețele financiare și în relația cu Comisia Europeană. De asemenea, se pune accent pe accesarea fondurilor europene prin PNRR, pentru a susține investițiile și a menține echilibrele financiare.

Reconfigurarea Politicilor Fiscale

Guvernul vine cu o serie de ajustări menite să aducă mai multă ordine în sistemul fiscal. Una dintre direcțiile principale vizează impozitarea proprietăților de valoare ridicată, unde se propune aplicarea unei cote suplimentare de 0,9% pentru autoturismele și imobilele care depășesc anumite plafoane de valoare. De asemenea, se dorește o recalibrare a impozitării câștigurilor din tranzacțiile cu criptomonede, cota urmând să crească de la 10% la 16%. În paralel, se menține sprijinul pentru întreprinderile sociale de inserție, recunoscându-le rolul în integrarea pe piața muncii. Aceste modificări vin ca parte a unui efort mai amplu de a echilibra veniturile bugetare și de a stimula conformarea fiscală, deși mediul de afaceri atrage atenția asupra riscului de a suprasolicita anumite sectoare economice prin introducerea de noi taxe.

Reforma Administrației Publice și a Companiilor de Stat

Redimensionarea Autorităților Autonome

Guvernul își asumă responsabilitatea pentru o reformă profundă a unor instituții cheie, precum cele din domeniul energiei, reglementărilor financiare și telecomunicațiilor. Aceste autorități au acumulat în timp structuri de personal supradimensionate și salarii care nu mai corespund realității economice. Se preconizează o reducere a posturilor de specialitate cu 10% și a celor de suport cu 30%, iar compartimentele nu vor putea depăși 20% din totalul angajaților. Vom elimina suprapunerile de atribuții și vom reduce salariile personalului și conducerii cu 30%. Aceste măsuri sunt necesare pentru a preveni situații în care conducerea își acordă prime, în timp ce firmele din piață se confruntă cu dificultăți. Aceste autorități trebuie să devină modele de profesionalism și eficiență. Este un pas important pentru a pune ordine în finanțele țării, deoarece deficitul este și rezultatul dezordinii din administrație. Aceste măsuri vor contribui la corectarea multor neajunsuri.

Administrarea Profesionistă a Companiilor de Stat

Se dorește eliminarea câștigurilor nemeritate din conducerea companiilor publice. Cel puțin jumătate din indicatorii de performanță vor fi financiari și măsurabili. S-au plafonat diurnele, sporurile, utilizarea mașinilor de serviciu și alte beneficii. Consiliile de Administrație vor fi reduse ca număr cu o treime. Pentru companiile cu peste 50 de angajați, selecția managerilor se va face prin firme specializate de recrutare. Un funcționar public va putea face parte dintr-un singur consiliu de administrație. Un management eficient va genera economii semnificative și va îmbunătăți calitatea serviciilor, iar banii economisiți vor fi realocați acolo unde sunt cele mai mari nevoi.

Reforma în Domeniul Sănătății

Un stat corect nu poate exista fără un sistem de sănătate accesibil și eficient. Deși bugetele alocate sănătății au crescut constant, iar salariile personalului medical au înregistrat majorări semnificative, aceste îmbunătățiri nu s-au reflectat pe deplin în calitatea serviciilor medicale. Proiectul de reformă vizează aducerea unui plus de ordine și corectitudine în sistem, reducerea risipei și creșterea accesibilității. Principiul de bază este reorientarea pacienților către medicina de familie și de specialitate, oferind în același timp servicii de îngrijire la domiciliu pentru seniori, bolnavi cronici și persoane cu dizabilități. Se încurajează prescrierea medicamentelor generice, iar contractele de management vor fi bazate pe indicatori de performanță, eliminându-se numirile fără concurs. Aceste măsuri vor contribui la stoparea risipei și la sprijinirea pacienților.

Eficiența Cheltuielilor Publice

Analiza și Reducerea Cheltuielilor de Funcționare

Guvernul își propune să analizeze în detaliu toate cheltuielile de funcționare ale instituțiilor statului, cu scopul de a identifica și elimina risipa. Această analiză va sta la baza unor decizii menite să optimizeze alocarea resurselor financiare. Se urmărește o reducere semnificativă a acestor costuri, prin reevaluarea contractelor de achiziții publice și prin eficientizarea proceselor administrative. Premierul a subliniat necesitatea urgentă de a aduce cheltuielile în limite rezonabile, menționând exemplul unui comitet redus de la 17 la 5 persoane, cu economii lunare substanțiale. Această abordare vizează eliberarea de fonduri care pot fi redirecționate către domenii prioritare sau pentru a reduce deficitul bugetar. Este un pas necesar pentru a asigura sustenabilitatea financiară pe termen lung a statului, evitând astfel povara pe generațiile viitoare. Reducerea cheltuielilor este o prioritate.

Reevaluarea Sporurilor în Sectorul Bugetar

Un alt punct important pe agenda guvernului este reevaluarea sistemului de sporuri din sectorul bugetar. Multe dintre aceste sporuri au devenit, în timp, nejustificate sau chiar abuzive, crescând artificial salariile fără o legătură directă cu performanța sau condițiile de muncă reale. Se va analiza fiecare spor în parte, inclusiv cele considerate populare, cum ar fi sporul de antenă, care poate fi acordat doar pentru prezența în fața calculatorului. De asemenea, sporurile legate de fonduri europene vor fi atent verificate pentru a se asigura că sunt corelate cu munca efectivă depusă și cu succesul proiectelor. Scopul este de a lega mai strâns componenta salarială de performanță și de a elimina discrepanțele nejustificate.

Optimizarea Structurilor de Conducere

Guvernul intenționează să optimizeze și structurile de conducere din instituțiile publice și companiile de stat. Se va urmări reducerea numărului de posturi de conducere și eliminarea suprapunerilor de atribuții, acolo unde acestea există. De asemenea, se va pune accent pe numirea în funcții de conducere pe bază de competență și performanță, prin mecanisme de selecție profesioniste. Această măsură vizează creșterea eficienței administrative și reducerea costurilor asociate cu managementul. Se dorește ca autoritățile de reglementare, de exemplu, să devină exemple de profesionalism și eficiență, cu scheme de personal optimizate și salarii corelate cu realitățile economice.

Consolidarea Veniturilor Bugetare

Pentru a aduce finanțele țării pe un făgaș mai stabil, guvernul ia în calcul o serie de măsuri menite să crească încasările la buget. Se pare că vom vedea o reașezare a cotei de TVA, posibil pe două paliere, pentru a stimula anumite sectoare sau, dimpotrivă, pentru a aduce venituri suplimentare. De asemenea, se discută despre o majorare a accizelor, în special pentru alcool și combustibil. Aceste ajustări vin în contextul în care deficitul bugetar necesită o atenție sporită, iar statul caută să își consolideze resursele financiare. Se analizează și posibilitatea unei impozitări suplimentare a capitalului, o măsură care ar putea viza profiturile obținute din diverse investiții. Toate aceste modificări au scopul de a asigura o bază de venituri mai solidă pentru stat, permițând astfel finanțarea proiectelor necesare și menținerea stabilității economice pe termen lung.

Prioritizarea Investițiilor și Fonduri Europene

Componenta de Investiții și Jaloanele PNRR

Guvernul pune un accent deosebit pe asigurarea fluxului continuu de investiții, esențial pentru redresarea economică. Un pilon central al acestei strategii îl reprezintă îndeplinirea riguroasă a jaloanelor stabilite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste obiective sunt vitale pentru deblocarea fondurilor europene, care vor susține proiecte majore în infrastructură, sănătate și educație. Ne străduim să respectăm termenele și condițiile, pentru a ne asigura că resursele financiare ajung acolo unde este mai mare nevoie.

Negocieri cu Comisia Europeană pentru Finanțări

În paralel cu implementarea proiectelor, se poartă discuții active cu reprezentanții Comisiei Europene. Scopul acestor negocieri este de a optimiza alocarea fondurilor și de a adapta planurile la realitățile economice actuale. Se caută soluții pentru a maximiza accesarea fondurilor disponibile, inclusiv prin ajustarea unor proiecte sau prin identificarea unor noi oportunități de finanțare. Este un proces complex, dar necesar pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a investițiilor strategice pentru România.

Replanificarea Proiectelor Finanțate

În contextul evoluțiilor economice și al necesității de a respecta angajamentele europene, unele proiecte finanțate ar putea fi supuse unei reevaluări. Această replanificare vizează asigurarea coerenței și eficienței utilizării fondurilor. Se analizează ce proiecte pot fi finalizate în termenele stabilite și care necesită ajustări sau chiar înlocuiri, pentru a se alinia priorităților naționale și obiectivelor europene. Scopul final este de a asigura că fiecare euro investit contribuie la dezvoltarea durabilă a țării.

Disciplina Financiară și Combaterea Evaziunii

Guvernul pune accent pe o mai bună gestionare a banilor publici și pe lupta împotriva celor care nu își respectă obligațiile fiscale. Una dintre măsurile importante este actualizarea impozitului pe proprietate, ceea ce ar urma să aducă mai mulți bani la bugetele locale, bani care pot fi folosiți pentru investiții în comunități. De asemenea, se introduc reguli noi pentru firmele inactive. Practic, companiile care nu au un cont bancar activ sau nu depun documentele financiare la timp vor fi considerate inactive. Asta ar trebui să ajute la curățarea registrului firmelor și să descurajeze practicile evazioniste. Pentru a crește transparența și a preveni fraudele, inspectorii din ANAF și din Vamă vor fi echipați cu body-cam-uri. Această măsură vine ca un pas suplimentar pentru a asigura integritatea în procesele de control și colectare a taxelor. Se dorește astfel să se pună ordine în finanțele țării și să se creeze un sistem fiscal mai corect și mai echitabil pentru toată lumea, inclusiv pentru cei care pornesc o afacere de acasă cu investiție minimă. Se analizează și noi reguli pentru cesiunea părților sociale, pentru a evita schemele de evitare a taxelor.

Impactul Măsurilor Asupra Mediului de Afaceri

Critici privind Menținerea IMCA și Taxe Noi

Mediul de afaceri pare să nu primească vești prea bune din partea guvernului, cel puțin nu din toate direcțiile. Decizia de a menține Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA) pentru companiile mari, alături de introducerea unei noi taxe pe afiliați pentru cele mai mici, a stârnit deja reacții negative. Reprezentanții unor confederații patronale consideră că această abordare este o greșeală majoră, care va pune o presiune suplimentară pe companii, în special pe cele românești. Se pare că dublarea poverii fiscale pe aceleași categorii de contribuabili nu este văzută ca o soluție pentru redresarea economică, ci mai degrabă ca un impediment. Ideea este că un climat economic slăbit, sufocat de taxe, nu va genera mai multe venituri la buget, ci dimpotrivă.

Nevoia de Reforme Structurale

Criticii susțin că, în loc de astfel de măsuri care par a fi mai degrabă tactici de moment, România are nevoie de reforme structurale profunde. Se pune accent pe necesitatea eficientizării cheltuielilor publice, pe o mai bună administrare a banului public și pe o distribuție mai echitabilă a responsabilităților fiscale. Ideea este că mediul de afaceri și cetățenii nu ar trebui să fie singurii care suportă consecințele unor dezechilibre bugetare generate, în mare parte, de decizii politice. Se cere o clarificare a direcției, cu accent pe reforme reale, nu pe ceea ce unii numesc „ping-pong fiscal”.

Echilibrarea Responsabilităților Fiscale

Există o preocupare generală legată de echilibrarea responsabilităților fiscale. Mulți antreprenori și reprezentanți ai mediului de afaceri consideră că povara fiscală a ajuns la un nivel greu de suportat, mai ales în contextul economic actual. Se dorește o abordare mai echitabilă, unde contribuția la bugetul de stat să fie proporțională cu capacitatea fiecăruia și unde statul să își asume, la rândul său, responsabilitatea pentru o gestionare eficientă a resurselor. Se caută un echilibru între necesitatea consolidării veniturilor bugetare și menținerea unui mediu de afaceri sănătos și competitiv.

Perspective Bugetare pentru Anul Următor

Ținta de Deficit Asumată pentru 2025

Guvernul își propune să încheie anul curent cu un deficit bugetar de 8,4% din PIB, o țintă ambițioasă care necesită o disciplină financiară riguroasă în lunile noiembrie și decembrie. Această abordare este menită să recâștige încrederea piețelor financiare și a Comisiei Europene. Pentru anul următor, se conturează o țintă de deficit mult mai restrictivă, apropiată de 6%, ceea ce implică adoptarea unor măsuri de stabilizare încă din această perioadă. Aceste măsuri vor fi esențiale pentru a asigura sustenabilitatea redresării economice pe termen lung.

Elemente Cheie ale Legii Bugetului

Lunile noiembrie și decembrie sunt critice pentru elaborarea legii bugetului pe anul viitor. În noiembrie, se va adopta un pachet de măsuri menite să contribuie la echilibrarea bugetară, iar în decembrie, legea bugetului va fi finalizată, incluzând ținta de deficit și principalele alocări. Se pune accent pe reducerea cheltuielilor de funcționare, optimizarea veniturilor și prioritizarea investițiilor, inclusiv cele finanțate prin fonduri europene.

Efecte de Stabilizare pe Termen Lung

Prin adoptarea unui set de măsuri economice în noiembrie, guvernul vizează nu doar atingerea țintei de deficit pentru anul curent, ci și crearea unui cadru stabil pentru anul următor. Redimensionarea autorităților, eficientizarea cheltuielilor publice și reevaluarea sporurilor din sectorul bugetar sunt doar câteva dintre direcțiile strategice. De asemenea, se analizează atent impactul noilor politici fiscale asupra mediului de afaceri, cu scopul de a echilibra responsabilitățile fiscale și de a stimula creșterea economică sustenabilă.

Pregătește-te pentru anul viitor! Secțiunea "Perspective Bugetare pentru Anul Următor" îți aduce informații clare despre cum vor sta lucrurile. Nu rata șansa de a înțelege mai bine planurile financiare. Află totul pe website-ul nostru!

Întrebări Frecvente

De ce anunță guvernul un nou pachet de măsuri economice?

Guvernul vrea să pună ordine în finanțele țării, pentru că avem mai multe cheltuieli decât venituri. Aceste măsuri ajută la reducerea deficitului bugetar și la atingerea țintelor stabilite cu Uniunea Europeană, ca să nu luăm credite scumpe.

Ce înseamnă „suprataxarea marilor averi”?

Înseamnă că cei care au case sau mașini foarte scumpe vor plăti un impozit mai mare. De exemplu, la casele care valorează mult peste 2.500.000 de lei, impozitul va crește. La fel și la mașinile scumpe, peste 375.000 de lei.

Cum vor fi taxate criptomonedele de acum încolo?

Tranzacțiile cu criptomonede care aduc profit vor fi impozitate mai mult. Impozitul crește de la 10% la 16%, pentru a aduce mai mulți bani la buget.

Ce se întâmplă cu companiile de stat?

Se vrea o administrare mai bună a acestor companii. Se vor verifica indicatorii de performanță și se vor reduce salariile conducătorilor dacă nu obțin rezultate. De asemenea, se dorește reducerea numărului de posturi în anumite autorități, cum ar fi cele de reglementare (energie, finanțe, telecomunicații).

Ce măsuri se iau pentru a crește veniturile statului?

Se propune ca taxa pe valoarea adăugată (TVA) să fie împărțită în două cote, în loc de trei. De asemenea, se vor mări taxele pentru alcool și combustibil (accize), iar capitalul (cum ar fi dividendele) ar putea fi impozitat suplimentar.

Cum vor fi folosite fondurile europene?

Guvernul vrea să se asigure că proiectele finanțate din fonduri europene, cum ar fi cele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), sunt prioritizate și finalizate la timp. Se poartă discuții cu Comisia Europeană pentru a se vedea ce proiecte pot fi terminate și cum se pot înlocui cele care nu vor fi gata.

Ce se întâmplă cu firmele care nu plătesc impozite sau nu funcționează?

Se vor impune reguli mai stricte pentru firmele inactive. Cele care nu au cont bancar sau nu depun documentele financiare la timp vor fi declarate inactive. De asemenea, inspectorii ANAF și de la Vamă vor purta camere video (body-cam) pentru a crește transparența.

Ce critici există legate de aceste măsuri?

Unele organizații de afaceri spun că anumite taxe, cum ar fi impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) și o nouă taxă pe cheltuielile interne ale companiilor, sunt prea mari și vor afecta economia. Ei cer reforme structurale și o distribuire mai echitabilă a responsabilităților fiscale.