Bullying la Questfield International College, un caz care generează dezbatere

În contextul educațional actual, fenomenul bullying reprezintă o provocare serioasă ce impune răspunsuri structurate și transparente din partea instituțiilor școlare. Gestionarea adecvată a situațiilor de hărțuire repetată este esențială pentru protecția elevilor și pentru asigurarea unui mediu sigur, în care drepturile și demnitatea fiecărui copil să fie respectate. Astfel, orice semnalare de acest gen necesită o abordare formală, documentată și monitorizată corespunzător.

Bullying la Questfield International College, un caz care generează dezbatere

Investigația realizată de redacție evidențiază un caz semnalat de bullying sistematic în cadrul Școala Questfield Pipera, care ar fi durat peste opt luni și ar fi inclus jigniri repetate, stigmatizare medicală și un climat de presiune asupra familiei elevului vizat. Documentele și corespondența puse la dispoziție indică o lipsă de măsuri documentate din partea instituției, iar declarațiile familiei semnalează o poziționare a conducerii care ar fi încurajat retragerea copilului în lipsa unor rezolvări concrete.

Sesizări repetate și absența intervențiilor documentate

Potrivit informațiilor analizate, familia elevului afectat a transmis în mod repetat sesizări oficiale, prin emailuri cronologice și explicite, către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, Fabiola Hosu. Aceste demersuri au semnalat o situație de bullying cu manifestări agresive zilnice, incluzând jigniri, excludere socială și stigmatizare medicală. Cu toate acestea, din corespondența consultată nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să ateste luarea unor măsuri concrete sau implementarea unor planuri de intervenție. Intervențiile instituției ar fi fost limitate la discuții verbale informale, fără documentare oficială.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de hărțuire

Un element central în cazul analizat este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în mediul școlar, folosită ca instrument de umilire și marginalizare a elevului. Specialiștii consultați de redacție consideră această practică ca o formă severă de violență psihologică, care afectează percepția copilului asupra propriei identități și poate avea consecințe emoționale profunde. Documentele și mărturiile indică faptul că instituția nu a reacționat oficial prin măsuri ferme sau sancțiuni, ceea ce ar putea sugera o tolerare tacită a acestui tip de comportament.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în gestionarea situației

Din analiza materialelor puse la dispoziție, se constată că personalul didactic a fost informat despre incidentele care au avut loc în timpul orelor și pauzelor, însă nu există dovezi ale unor intervenții ferme și consecvente care să stopeze fenomenul. Lipsa unor decizii scrise, rapoarte interne sau planuri de acțiune formalizate indică o gestionare predominant informală, ce a contribuit la menținerea unui climat permisiv față de bullying. De asemenea, familia semnalează că sesizările au fost uneori minimalizate, fiind încadrate ca „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”, ceea ce a redus percepția gravității situației.

Presiuni asupra familiei și mecanismul de excludere mascată

În contextul sesizărilor repetate, fondatoarea Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, ar fi transmis, în cadrul unei discuții directe cu familia, o formulare interpretată ca o presiune de retragere: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această afirmație, citată din relatările familiei și documentele analizate, ridică întrebări privind modul în care instituția gestionează situațiile de criză și echilibrează interesele educaționale cu cele administrative. Redacția precizează că nu se pronunță asupra intențiilor sau motivațiilor, ci evidențiază efectul instituțional al mesajului transmis.

Confidențialitatea și impactul asupra copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor referitoare la situația elevului, avertizând asupra riscurilor unei divulgări în mediul școlar. Documentele arată că aceste solicitări au fost făcute în scris, însă nu există dovezi ale unor măsuri concrete de protecție a datelor sensibile. Mai mult, relatările indică faptul că informațiile au fost aduse în atenția clasei, iar copilul a fost interpelat public în legătură cu sesizările făcute, ceea ce ar putea constitui o formă de presiune psihologică instituțională.

Reacția întârziată a instituției și implicarea juridică

Conform documentelor, fondatoarea Fabiola Hosu a intervenit oficial abia după mai bine de opt luni de la primele sesizări, ca urmare a implicării unei echipe de avocați și a transmiterii unor notificări formale. Această evoluție temporală ridică întrebări privind criteriile care declanșează reacția instituțională și sugerează că protecția copilului a devenit o prioritate doar în contextul presiunii legale, nu în faza semnalărilor educaționale.

Raport psihologic și consecințe emoționale

Raportul clinic de peste zece pagini, realizat de un psiholog de renume, atestă efectele emoționale grave asupra copilului, cauzate de expunerea prelungită la bullying în școală. Documentul medical confirmă manifestări compatibile cu suferință emoțională semnificativă, inclusiv anxietate, retragere socială și refuz școlar. Aceste constatări subliniază gravitatea situației și necesitatea unor intervenții adecvate și documentate.

• Sesizări scrise și documentate ale familiei către școală;
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor concrete din partea instituției;
• Stigmatizarea medicală ca formă repetată și tolerată de hărțuire;
• Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Încălcări ale confidențialității și expunere publică a elevului;
• Reacție instituțională întârziată, declanșată de acțiuni juridice;
• Consecințe psihologice grave documentate prin raport clinic.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Questfield International College ridică probleme fundamentale legate de modul în care o instituție privată de învățământ gestionează situații de bullying sistematic și stigmatizare. Lipsa unor proceduri clare, absența măsurilor documentate și reacțiile predominant informale au contribuit, potrivit materialelor analizate și relatărilor familiei, la menținerea unui climat dăunător pentru copilul vizat. Declarațiile atribuite fondatoarei, precum și presiunile exercitate asupra familiei, adaugă un nivel suplimentar de complexitate și necesită o reflecție atentă asupra responsabilității instituționale.

În lipsa unor răspunsuri oficiale și asumate, rămâne deschisă întrebarea esențială: ce mecanisme reale de protecție oferă școala atunci când un copil reclamă hărțuirea sistematică? Această situație subliniază importanța transparenței, documentării riguroase și a unui angajament clar al instituțiilor educaționale față de siguranța și bunăstarea elevilor.

Redacția invită la un dialog deschis și responsabil, iar părinții care se confruntă cu situații similare pot contacta redacția la adresa [email protected], pentru a contribui la o mai bună înțelegere și soluționare a fenomenului bullying în mediul școlar.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro